Displazia de şold
Displazia de şold este responsabilă de apariţia artrozei la câini încă din tinereţe. Cu cât este descoperită mai repede, cu atât se tratează mai uşor.
Displazia şoldului este o anomalie a ligamentului care leagă femurul de bazin. Dacă acest ligament este anormal de larg, atunci femurul nu este menţinut într-o poziţie corectă faţă de bazin. Aceasta va determina o mişcare anormală a femurului, care va determina apariţia artrozei. Când afecţiunea se instalează, câinele şchioapată scurt, atunci când se pune în mişcare după ce a stat mai mult timp în repaus. Cauza bolii pare a fi ereditară, dar regimul alimentar inadecvat sau excesul de exerciţii în cazul puilor pot reprezenta factori favorizanţi. Uneori, ambele şolduri sunt atinse în acelaşi timp.
Cel puţin 42 de rase canine sunt considerate astăzi ca fiind cu riscuri, printre ele detaşându-se net ciobănescul german, labradorul, rottweilerul şi Saint-Bernardul. Şchiopătatul apare în general la vârsta de 8-9 luni, dar la fel de bine afecţiunea poate rămâne ascunsă, manifestându-se mai târziu.
Amplitudinea simptomelor nu este neapărat proporţională cu gravitatea maladiei. Unii câini care prezintă o displazie severă nu şchioapătă decât târziu, pe când alţi câini cu forme mai puţin grave, prezintă o şchiopătare evidentă şi precoce. Diagnosticul precis se poate face cu ajutorul unei radiografii, care poate fi făcută începând de la vârsta de 1 an. Deseori este necesară anestezierea câinelui, deoarece trebuie exercitată o tracţiune puternică asupra membrelor, pentru a putea vizualiza corect poziţia femurului în raport cu bazinul. Veterinarul va diagnostica situaţia cu litere de la A la E, A reprezentând starea normală iar E luxaţia totală a femurului.
Displazia de şold se tratează cu ajutorul antiinflamatoarelor, care acţionează asupra durerii provocate de artroză, sau cu medicamente care acţionează hrănind cartilagiile, întărindu-le. De curând, au fost scoase pe piaţă variante de regim speciale, destinate câinilor bolnavi de artroză. În sfârşit, există calea chirurgicală, care pleacă de la remodelarea femurului şi a şoldului, mergând până la implantarea unei proteze de şold.
Displazia de cot
Prin displazia de cot se înţelege un complex patologic al articulaţiei humero-radio-ulnară, care evoluează în artroza precoce. Displazia de cot reprezintă una dintre cauzele cele mai frecvente ale şchiopătatului membrelor anterioare. Semnele clinice apar la vârsta de 4-6 luni şi au un caracter sporadic. Şchiopătatul este mai evident la trap. În cazul displaziei unilaterale, se poate observa o deviere laterală a braţului.
Alte semne ale displaziei de cot pot fi durerea la palpare, o mărire a volumului cotului sau atrofia musculaturii antebraţului. În timp, semnele clinice se agravează datorită artrozei. Tratamentul displaziei de cot este similar cu cel al displazei de şold.
